Sulina

Sulina este cel mai estic oraș al României, așezat la capătul brațului Sulina, acolo unde Dunărea își încheie lungul drum și se varsă în Marea Neagră, la kilometrul 0 al fluviului. Orașul nu are legătură rutieră cu restul țării, așa că poate fi ajuns numai pe apă, cu vase de pasageri sau ambarcațiuni rapide care pleacă din Tulcea pe brațul drept și navigabil al Sulinei. Istoria modernă a Sulinei este strâns legată de Comisia Europeană a Dunării, organism internațional înființat după războiul Crimeei pentru a administra navigația la gurile fluviului. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Comisia a transformat așezarea într-un port liber și cosmopolit, supranumit Europolis, în care conviețuiau greci, italieni, turci, armeni, evrei, ruși-lipoveni, români și alte comunități venite din întreaga lume. Această moștenire se vede și astăzi în centrul orașului. Farul vechi, ridicat în jurul anilor 1869-1870, a fost ani la rând cel mai important reper al navigației la vărsarea Dunării și este astăzi monument istoric. Cimitirul maritim, cu morminte de marinari, căpitani și călători de diferite credințe și naționalități, păstrează în piatră povestea lumii pestrițe care a trecut prin port, inclusiv mormântul inginerului Charles Hartley, supranumit părintele Dunării pentru lucrările de amenajare a brațului. Pentru turiști, Sulina înseamnă în primul rând atmosfera unică de oraș de capăt de lume, cu clădiri de epocă, faleză animată și apusuri spectaculoase peste fluviu. De aici se poate ajunge la plaja sălbatică de la Marea Neagră, una dintre cele mai întinse din țară, și se pot face plimbări cu barca pe canalele și lacurile din împrejurimi, bogate în păsări și vegetație specifică Deltei.